Sorin ROSCA STANESCU 

Motto: Inainte de a deveni istorie si chiar de a se intampla, multe evenimente majore sunt pregatite in laborator La ora la care scriu acest editorial, rezultatele nu sunt cunoscute. Doar cele ale sondajelor facute la urne de Metro Media Transilvania - Insomar si de CURS, care arata egalitate. Pe de alta parte, aprecierile din titlu si din acest editorial, care se bazeza - pur si simplu - pe analiza prestatiei celor doua staff-uri electorale, nu mai poate influenta sub nici o forma rezultatul alegerilor. Societatea a fost extrem de polarizata si silita sa aleaga intre doi socialisti. Unul reprezentand centru-stanga si celalalt o alianta de centru-dreapta. Dincolo de nucleele dure ale celor doua formatiuni, care, in linii mari, s-au suprapus peste electoratul candidatilor prezidentiali, batalia reala a trebuit sa fie dusa pentru castigarea electoratului indecis, caruia, in al doilea tur, i s-a adaugat electoratul candidatilor eliminati. Cel mai consistent fiind cel al lui Corneliu Vadim Tudor, urmat de al lui Marko Bela si Gigi Becali. Numai daca luam in calcul cele aproximativ 22 de procente, putem observa ca, oricare dintre finalisti, care reusea sa isi adjudece doua treimi, castiga prezidentialele. Pana la urma, ce anume a determinat capacitatea lui Nastase de a atrage de partea lui, in primul tur, mai multi nehotarati decat Basescu? Intr-o asemenea competitie stransa, esential este nu mesajul adresat electoratului deja castigat, cel care formeaza bazinul firesc al unui candidat, ci mesajele adresate unor segmente aparent mai putin importante. Cum ar fi clerul, armata, minoritatile nationale in frunte cu cea maghiara, studentii, categoriile defavorizate de pensionari, functionarii, angajatii unor institutii din domeniul apararii si sigurantei nationale sau comunitati locale, care pot fi atrase prin anumite angajamente. Ceea ce inseamna ca elaborarea mesajelor electorale, transmise pe diverse canale, este rezultatul unei activitati stiintifice multidisciplinare si cu un grad ridicat de sofisticare. Facuta in laboratoarele de creatie si de strategie ale fiecarui candidat. Un fel de spate al frontului care iti poate asigura sau nu, la timp si in cantitatea necesara si la standardele cele mai ridicate de performanta, munitia potrivita pentru a invinge. Exista doua dimensiuni ale acestor laboratoare electorale: calitatea specialistilor si a consultantilor, precum si cea a informatiilor ce pot fi obtinute - intr-un timp record si in mod sistematic - si care vizeaza asteptarile politice, economice, sociale sau culturale ale segmentelor tinta de populatie. Aceasta chestiune a controlului informatiei este dependenta, la randul ei, de calitatile profesionale si morale pe care le intrunesc diferitele institute de cercetare de piata la care partidele politice fac apel si de banii investiti de competitorii politici in asemenea investigatii. Ce am putut observa urmarind nu numai finala acestei curse electorale, ci si competitia, care, de fapt, are loc de circa un an si jumatate? Principalul handicap, manifestat atat la parlamentare cat si la prezidentiale, l-a reprezentat cvasi-absenta cercetarilor de piata. Si asta pe fondul imposibilitatii Aliantei de a promova un candidat de dreapta, respectiv un liberal. Iar in turul doi s-a adaugat si handicapul psihologic al pierderii parlamentarelor. In timp ce PSD, dupa cum rezulta foarte clar din lectura celor trei volume de stenograme publicate de Editura Ziua, a facut, inca din 2003, in mod constant, cercetari de piata in fiecare judet al tarii si pe segmente de populatie - si in plus a reusit, cum-necum, sa-si procure sau chiar sa controleze si putinele cercetari comandate de opozitie - PNL si PD, iar apoi Alianta DA, au ramas din aceasta perspectiva foarte mult in urma. Nici macar dupa alegerile locale nu au incercat sa recupereze absenta unor asemenea studii indispensabile unei campanii electorale profesioniste. Consecinta a fost ca mesajele lansate de Nastase, chiar daca le-au parut intelectualilor plicticoase sau nesincere sau arogante, si-au atins mai bine tintele electorale. In timp ce Basescu s-a bazat prea mult pe charisma, pe fler si pe instinctul sau de animal politic. Cred ca aceasta este principala cheie in care putem analiza rezultatul acestui scrutin si care ne ajuta sa intelegem mai bine si de ce Basescu a comis mult mai multe erori in campanie decat Nastase. Prezidentiabilul Aliantei s-ar fi putut detasa usor in castigator, daca n-ar fi facut lista de greseli pe care am mentionat-o. Ceea ce nu inseamna neaparat ca preferatul meu ar fi Nastase. Din punctul meu de vedere, nici unul dintre cei doi nu raspunde exigentelor unui conducator pentru cinci ani al Romaniei. Tambalaul insa abia acum incepe si pot sa va informez ca presa va avea mult de lucru. Si de furca. Si cu unii, si cu ceilalti.