Parlamentul European a avertizat tarile riverane Marii Negre, printre care si Romania, in legatura cu poluarea fara precedent. Aceasta este atat de mare, incat exista pericolul unui dezastru ecologic. Pe relatia sectorului romanesc, cei mai mari poluatori ai Marii Negre sunt platforma industriala Petromidia - Navodari, orasele Constanta, Mangalia, Capitala si transportatorii maritimi care isi spala tancurile petroliere, chimice sau transportoare de gaze lichefiate, inainte de intrarea in port. Anual, in Marea Neagra se deverseaza 280 de tone de cadmiu, 60 de tone de mercur, 4500 de tone de zinc, 1000 de tone de crom, 50.000 de tone de hidrocarburi, la care se adauga importante cantitati de petrol, cupru, azot, siliciu, nitrati, fosfati, pesticide si alte substante organoclorurate. Inca din 2000, potrivit datelor inregistrate la Constanta, stocul de fosfor mineral a scazut simtitor, insa nimeni nu a luat nici o masura. De asemenea, din cauza poluarii industriale, oxigenul la mari adancimi s-a redus aproape de zero, distrugand in masa vietuitoarele marine si o parte a vegetatiei. Efectivele multora dintre cele 1500 de specii de vertebrate si nevertebrate, inventariate in Marea Neagra, s-au diminuat considerabil, unele fiind chiar pe cale de disparitie. Spre exemplu, foca de Marea Neagra, o subspecie a focii calugar, a disparut cu desavarsire, iar, de la un milion de delfini, astazi mai sunt in viata doar cateva mii. Tancurile poluatoare Speciile precum scrumbia, calcanul, hamsiile, stavridul si sturionii ajung tot mai rar in plasele de pescuit, spre disperarea celor ce traiesc din aceasta meserie. Tancurile care acosteaza in Portul Constanta, pentru incarcarea de produse petroliere, chimice sau gaze lichefiate, reprezinta una din sursele de poluare. Pentru a putea naviga, in conditiile pastrarii echilibrului si stabilitatii, navele iau la bord apa de mare, drept balast. Acesta ar trebui ulterior deversat in port, prin niste statii de epurare si decontaminare, de vreme ce apa a intrat in contact cu substantele mentionate anterior. Numai ca Portul Constanta nu detine nici un fel de statie. In aceste conditii, vasele isi spala tancurile, inainte de a acosta, direct in mare. Exista numeroase imagini si fotografii surprinse inainte de acostare, in care prora petrolierelor este atat de mult iesita din apa, incat la cel mai mic vant risca sa fie rasturnate. Ceea ce inseamna ca este mult prea putin probabil ca aceste vapoare sa fi navigat fara balast. In cazul in care navele sunt surprinse spalandu-si tancurile in apele noastre teritoriale, sanctiunea este doar o simpla amenda. Se erodeaza si plajele Parlamentul European a cautat o rezolvare a acestei probleme. Astfel, prin Rezolutia din 22 mai 2007 privind stoparea pierderii biodiversitatii pana in 2010, Comisia a fost invitata sa instaureze controale reale in ceea ce priveste deversarea apei de balast in apele Uniunii Europene. Numai ca europarlamentarii n-au avut in vedere faptul ca petrolierele nu pot naviga in lipsa apei de balast, ca, fara a o deversa nu pot fi incarcate cu diverse produse si ca in Portul Constanta nu exista inca o statie de epurare si decontaminare a apelor de balast. Pe de alta parte, trebuie precizat ca din cauza deficitului de aluviuni, dar si evacuarii directe de ape uzate insuficient epurate provenind din Constanta si Mangalia, plajele Marii Negre sufera un rapid proces de erodare. Statiile de epurare au ajuns la DNA In 2002, Comunitatea Europeana ne-a alocat suma de 72,4 milioane de euro, pentru modernizarea statiilor de epurare Constanta Nord si Sud, realizarea de conducte pentru deversarea in mare a apei din aceste statii, precum a celor din Eforie. Alte 20 de milioane de euro urmau sa fie asigurate de Regia Autonoma Judeteana de Apa, iar 4,1 milioane de euro de catre Consiliul judetean Constanta. In acelasi an, licitatia a fost castigata in principal de grecii de la Themeliodomi SA, in asociere cu concernul german Passavandroediger. Elenii au ajuns in incapacitate de plata la mijlocul lui 2005, iar de lucrarile din judetul Constanta s-a ales praful. Cu putin timp inainte, pe fir a intrat OLAF (Oficiul European de Lupta Antifrauda de la Bruxelles), descoperind o frauda de 3,8 milioane de euro, constand in lucrari achitate, dar neefectuate. Cazul a ajuns in atentia DNA, dupa ce subcontractorii firmei Themeliodomi au cerut falimentul acesteia, pe baza emiterii unor bilete la ordin fara acoperire in banca. Procurorul anticoruptie Alina Livia Vasilescu a dispus, prin rezolutie, neinceperea urmaririi penale fata de Konstantinos Xanthopoulos si Paganias Paschalis, iar CE ne-a retras finantarea. Salvare doar pe hartie Pentru salvarea Marii Negre, inca din 1992 a fost creata Conventia privind protejarea Marii Negre. Aceasta entitate nu si-a atins insa nici pe departe scopul. La fel cum s-a intamplat si cu Global Environment Facility, infiintata in 1993, care era de fapt un program de reabilitare a Marii Negre. Fluviul Dunarea a fost identificat atunci ca fiind cel mai mare poluator din regiune, elaborandu-se "Planul Strategic pentru salvarea Marii Negre". A trebuit sa treaca trei ani ca acesta sa fie aprobat la Istanbul, la data de 31 octombrie 1996. Singurul rezultat notabil al acestor eforturi a fost ca, de atunci, la aceasta data se sarbatoreste Ziua Internationala a Marii Negre. In septembrie anul curent, Congresul puterilor locale si regionale ale Consiliului Europei are de gand sa creeze un nou organism pentru o dezvoltare durabila in regiune. Pana atunci, statele riverane au fost incurajate de europarlamentari sa isi intensifice cooperarea in sensul protejarii mediului. Otrava si de la Bucuresti ZIUA a dezvaluit de curand ca unul dintre cei mai mari poluatori ai Marii Negre este Capitala, prin intermediul Dambovitei. Asta din cauza lipsei unei statii de epurare a apelor uzate. Dambovita polueaza necontrolat Argesul, Argesul polueaza necontrolat Dunarea, iar Dunarea se varsa in Marea Neagra, prin Delta. Dupa parerea specialistilor, chiar si dupa remedierea situatiei, vor trebui sa treaca 25 - 50 de ani pana cand ecosistemele poluate de reziduurile deversate in Dambovita - si de aici mai departe - se vor reface. Poluare exportata in Mediterana Marea Neagra totalizeaza 4020 km de tarm, are o suprafata de 413.490 km patrati, statele riverane fiind Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Turcia si Georgia. In ea se varsa fluviile Dunarea, Nistrul, Bugul, Niprul si Kizilul. Din cauza acestui fapt, salinitatea este redusa intre 19 si 22% in functie de adancime. Tarile riverane acestei mari intinderi de apa, din cauza nepasarii in protectia mediului acvatic au ajuns sa exporte poluarea si in Occident. Anual, circa 580 km cubi de apa infestata din Marea Neagra ajung prin Marea Egee in Marea Mediterana.

Pagina realizata de Dan COSTE